Da, da, știu, iar mă număr printre ultimele persoane din blogosferă care scriu un tag de genul, nu știu cum reușesc această performanță, zău! Ei, cu toate acestea, îi mulțumesc frumos lui Andrei (de pe
blogul Where the rain falls) pentru nominalizare.
Pentru cei care nu știu, scopul acestui TAG este de a cunoaște mai bine persoanele ce se ascund în spatele unor bloguri; de a le cunoaște prin intermediul a 11 întrebări, mai exact.
Regulile acestui tag sunt următoarele:
- Mulțumește-i persoanei care te-a nominalizat scriind link-ul către blogul ei în postare;
- Răspunde la toate întrebările primite;
- Nominalizează 11 bloggeri;
- Formulează 11 întrebări la care ei să răspundă;
- Nu ai voie să-l nominalizezi pe blogger-ul care te-a nominalizat deja;
- Trimite-le link-ul bloggerilor numiți printr-un comentariu, pentru a-i anunța de TAG.
Așadar, iată întrebările primite de la Andrei:
1. Ce simți atunci când citești o carte în care te regăsești?
Ce simt? Nu știu, cred că mă simt împlinită. Simt dragoste față de respectiva carte și mai simt siguranță; mă simt în siguranță „în brațele” unei cărți în care mă regăsesc. E un sentiment incredibil, nu prea știu cum să îl descriu.
2. Dacă ar fi să ai puterea de a da viață fizică unui autor mort, care ar fi acesta?
Anne Frank, fără nici o discuție. Jurnalul său mi-a frânt pur și simplu inima. Nu merita o soartă atât de crudă, punct.
3. Ce preferi, clasicii sau scriitorii contemporani? De ce?
Prefer ambele variante. Spre exemplu, cum aș putea alege între Oscar Wilde și Chris Simion? Pentru mulți dintre cei care citesc această postare poate ar fi o decizie cât se poate de simplă și poate unii dintre voi mă veți întreba cum „mi-am permis” să-i asociez în felul acesta, însă adevărul este că sunt doi dintre scriitorii mei preferați, chiar dacă textele lor diferă mult. În concluzie, prefer să oscilez între clasici și scriitori contemporani, nu să mă axez doar pe una dintre variante.
4. Ce părere ai de cărțile interzise în anumite țări?
Nu-mi place deloc treaba asta. Vreau să spun, multe dintre cărțile interzise în alte țări se întâmplă să fie cărți chiar foarte bune care merită citite. Să vă dau câteva exemple de cărți care mie mi-au plăcut enorm (și care sunt interzise în unele țări): „Marele Gatsby” de F. Scott Fitzgerald sau „Jurnalul Annei Frank” de Anne Frank.
5. Consideri că limbajul vulgar, chiar și în exces, dintr-o operă este inadecvat?
Depinde. Nu judec o carte neapărat după limbaj (dacă este vulgar sau nu), ci după modul în care scriitorul se ajută de acel limbaj pentru a-și modela opera.
„Malad” de Alexandru Voicescu este unul dintre exemplele pozitive; deși are un limbaj relativ vulgar, mi s-a părut un roman foarte, foarte bun!
6. Consideri scriitura comercială drept „literatură”?
Nu chiar. Sunt, într-adevăr, cărți comerciale bune, dar și multe altele care lasă de dorit. Cu siguranță, poate prind la public, însă asta nu înseamnă că scriitorul respectiv a scris „literatură”.
7. Ce așteptări ai avea de la editurile din România, date fiind publicațiile actuale (și tot mai dese)?
Faptul că se publică tot mai multe cărți și la noi (fie ele traduse sau scrise de autori români) nu poate decât să mă încânte. M-aș aștepta să continue cu publicatul și, dacă se poate, să publice cât mai mulți autori români, fiindcă e talent și la noi.
8. Crezi că publicul românesc este conservator atunci când, într-un roman, se discută despre probleme religioase, diferențe rasiale, homosexualitate, bisexualitate - subiecte tabu? Crezi că este pregătit publicul român să citească despre așa ceva?Da, consider că este pregătit. Bineînțeles, nu toată lumea va fi capabilă să aprecieze o astfel de operă, însă nu văd de ce acest fapt ar putea fi un impediment pentru a publica așa ceva. Personal, sunt atrasă de astfel de probleme.. mai neabordate. De asemenea, pentru mine contează foarte mult felul de a scrie a respectivului scriitor și ceea ce transmite prin textul său.
9. Care consideri a fi cel mai critic punct la un roman pentru ca acesta să nu ți se pară bun?
Să fie clișeic. În momentul în care am dat de clișee lectura mea e deja compromisă; îmi displac prodund aceste așa-numite „clișee”. Sau se mai întâmplă ca subiectul respectiv să nu mă atragă la momentul respectiv, și-atunci renunț la acea carte, dar fără a o eticheta în vreun fel.
10. Care este autorul român care ți-a ajuns la suflet?
Simona Popescu (aș mai putea-o menționa și pe Chris Simion).
11. Din toate cărțile pe care le-ai citit, ce carte ai fi vrut s-o fi scris tu?
„Exuvii” de Simona Popescu. Iubesc cartea asta, m-am regăsit atât de mult în ea; cu siguranță cea mai bună pe care am citit-o anul acesta!
Atât cu întrebările primite, acum să vedem cui să dau mai departe această provocare. Având în vedere că marea majoritate a bloggerilor au făcut deja acest TAG, o să-mi fie puțin cam greu să selectez, dar să vedem... Iată lista blogurilor nominalizate:
- Ce te-a determinat să te apuci de blogging? Unde ai auzit pentru prima dată de asta?
- Cât de mult cheltui, în medie, pe cărți în fiecare lună?
- Ce carte/cărți ai recomanda oricui și oricând?
- Care este editura ta preferată și de ce?
- Dacă ai avea ocazia de a rescrie finalul unei cărți citite de tine, care ar fi aceea?
- Top 5 cărți citite anul acesta?
- Ți s-a întâmplat vreodată ca ecranizarea unei cărți să ți se pară mai bună decât cartea în sine? Dacă da, despre ecranizarea cărei cărți este vorba și ce te-a făcut să ajungi la această concluzie?
- Care sunt blogurile pe care le urmărești cel mai mult?
- Ce îți place cel mai bun la un blog de carte? Ai vreun tip de postare preferată?
- Cum consideri că ar trebui să arate o recenzie reușită?
- Preferi să citești dimineața devreme sau noaptea târziu? De ce?
În cazul în care nu aveți blog, vă invit să răspundeți acestor întrebări într-un comentariu (iar dacă vi se par prea multe, puteți să selectați voi câteva la care să-mi răspundeți). Eu vă aștept comentariile cu brațele deschise! Pot să vă spun că mie mi-a făcut plăcere să scriu această postare, deci cred că v-ar plăcea și vouă să răspundeți întrebărilor.
