luni, 17 august 2015

Câștigătorii concursului de fidelitate

Dacă tot e început de săptămâna și s-a încheiat deja concursul de fidelitate, m-am gândit că ar fi numai bine să încep această săptămâna cum se cuvine, și cum altcumva aș putea face asta dacă nu oferindu-vă cărți?

Prin urmare, mi-am luat frumos stiloul (și apropo, da, încă mai știu să scriu cu stiloul - de fapt chiar am mai scris câte ceva zilele pentru școală, în fine), o foaie de hârtie și puțintică răbdare și m-am apucat să număr comentariile participanților, începând cu prima postare din luna iunie, până la ultima postare postare postată luna asta. Rezultatul este următorul...

Steluțele acelea, după cum probabil v-ați dat seama, reprezintă fiecare câte un comentariul de-al vostru. Nici n-a fost nevoie să le mai număr pentru că, ei bine, rezultatul este destul de vizibil. Anca Ciochina a postat cele mai multe comentarii, așadar ea își va alege două sau trei cărți (depinde de cărțile alese), urmând la cealaltă/celelalte să ajungă la Anndrei, care se află pe locul doi în acest concurs.

Anca, aștept să-mi transmiți ce cărți dorești, împreună cu adresa ta poștală - și sper eu, ți le voi expedia în timp util! De asemenea, aștept adresa și de la Andrei. Felicitări multe!

Dar nu în ultimul rând, doresc să vă mulțumesc tuturor pentru participare, și nu numai - chiar dacă nu ați participat la acest concurs vă mulțumesc pentru prezență și dedicație.

Iar dacă nu ați câștigat de data aceasta, nu vă întristați, plănuiesc să revin foarte curând cu noi surprize pentru voi! :)

miercuri, 12 august 2015

Litera lansează cărțile de colorat și activități antistres pentru adulți „Grădina secretă” și „Pădurea fermecată”

Editura Litera aduce și în România celebrele cărți de colorat pentru adulți, cu ilustrații de Johanna Basford, traduse în 14 limbi și vândute în peste trei milioane de exemplare. Grădina secretă și Pădurea fermecată sunt o invitație convingătoare la creativitate și relaxare, înfățișând lumi fantastice, create minuțios de ilustratoarea scoțiană și gata să fie aduse la viață prin intermediul culorilor.

Grădina secretă conține ilustrații împodobite cu minunate detalii în tuș, care ascund tot felul de mici creaturi, nerăbdătoare să fie descoperite.

Călătoria prin Pădurea fermecată conduce spre castelul din inima acesteia, unde se află comoara. Pe lângă desenele de colorat și de înfrumusețat, pe drum apar animale și obiecte magice, printre acestea numărându-se și nouă simboluri speciale.

Ideea acestor cărți i-a venit Johannei Basford după ce multe persoane i-au spus că atunci când îi văd ilustrațiile vor să le coloreze. Tânăra artistă s-a hotărât să realizeze aceste cărți de colorat nu pentru copii, ci pentru adulți, declanșând astfel un nou trend. Fiecare desen este realizat manual, folosind doar cu stiloul și cerneala, într-un stil deosebit, care ascunde foarte multe detalii. Rezultatul final nu este doar o carte de colorat, ci una de artă. 

La scurt timp după apariția cărților pe piață, Johanna a început să primească mii de fotografii cu pagini colorate din carte. Fiecare desen era unic. Pe site-ul său, Johanna a făcut o galerie cu aceste fotografii, creând astfel o comunitate online.

Cum a ajuns coloratul să devină un fenomen în rândul adulților? Pentru că este o activitate captivantă, care trezește nostalgii, o activitate manuală, creativă, care induce o stare de liniște, combate stresul și oprește șirul gândurilor legate de frământările cotidiene.

duminică, 9 august 2015

Summer read-a-thon 2015 | Maraton de lectură


Salutări, dragi cititori,

Păstrând „tradiția” de anul trecut, am decis să iau și vara aceasta parte la un maraton de citit. Scriu această postare pentru a vă invita și pe voi să luați parte la această frumoasă inițiativă. 

Acest „proiect” este inițiat de blogul Anddeea, iar postarea inițială o puteți citi AICI.

Fiind un maraton de lectură, tot ce trebuie să faceți pentru a participa este să citiți un număr cât mai mare de cărți într-un timp cât mai scurt (în cazul de față, o săptămână). Cărțile le alegeți voi după bunul plac, însă pentru ca lucrurile să fie mai interesante există câteva „obiective” care trebuie îndeplinite, mai exact:
  • să citești o carte pe care vrei de mult timp să o citești
  • să citești o carte clasică
  • să citești o carte achiziționată recent (sau primită)
  • să citești cartea preferată a unei persoane dragi ție
  • să citești o carte pe care ai evitat până acum să o citești
Mai multe detalii găsiți în postarea originală, către care am postat link mai sus. Precizez că există, de asemenea, o pagină de facebook destinată acestui read-a-thon pentru a putea comunica între noi.

La o simplă privire prin bibliotecă (prin toată camera, de fapt), cred că voi alege următoarele cărți:
  1. „Fata din tren” de Paula Hawkins - pentru o carte pe care vrei de mult timp să o citești
  2. „Of Mice and Men”  de John Steinbeck - o carte clasică
  3. „Când Dumnezeu era iepure” de Sarah Winman - o carte primită recent de la editură
  4. „Blestem curgerea timpului” de Per Petterson - o carte pe care am tot evitat-o, ce-i drept (și nu prea știu de ce!)
Pentru cerința „cartea preferată a cuiva drag” chiar nu am idee ce să aleg, așa că vă rog pe voi să-mi recomandați cartea voastră preferată (sau cel puțin una dintre ele). Aștept recomandările voastre într-un comentariu!

Precizez că cel mai probabil nu voi reuși să le citesc pe toate într-o săptămână deoarece săptămâna aceasta voi fi ocupată și cu alte activități, dar cărțile oricum nu vor rămâne necitite! :)

Premiile Liebster

Da, da, știu, iar mă număr printre ultimele persoane din blogosferă care scriu un tag de genul, nu știu cum reușesc această performanță, zău! Ei, cu toate acestea, îi mulțumesc frumos lui Andrei (de pe blogul Where the rain falls) pentru nominalizare.

Pentru cei care nu știu, scopul acestui TAG este de a cunoaște mai bine persoanele ce se ascund în spatele unor bloguri; de a le cunoaște prin intermediul a 11 întrebări, mai exact.

Regulile acestui tag sunt următoarele:
  • Mulțumește-i persoanei care te-a nominalizat scriind link-ul către blogul ei în postare;
  • Răspunde la toate întrebările primite;
  • Nominalizează 11 bloggeri;
  • Formulează 11 întrebări la care ei să răspundă;
  • Nu ai voie să-l nominalizezi pe blogger-ul care te-a nominalizat deja;
  • Trimite-le link-ul bloggerilor numiți printr-un comentariu, pentru a-i anunța de TAG.
Așadar, iată întrebările primite de la Andrei:

1. Ce simți atunci când citești o carte în care te regăsești?

Ce simt? Nu știu, cred că mă simt împlinită. Simt dragoste față de respectiva carte și mai simt siguranță; mă simt în siguranță „în brațele” unei cărți în care mă regăsesc. E un sentiment incredibil, nu prea știu cum să îl descriu.

2. Dacă ar fi să ai puterea de a da viață fizică unui autor mort, care ar fi acesta?

Anne Frank, fără nici o discuție. Jurnalul său mi-a frânt pur și simplu inima. Nu merita o soartă atât de crudă, punct.

3. Ce preferi, clasicii sau scriitorii contemporani? De ce?

Prefer ambele variante. Spre exemplu, cum aș putea alege între Oscar Wilde și Chris Simion? Pentru mulți dintre cei care citesc această postare poate ar fi o decizie cât se poate de simplă și poate unii dintre voi mă veți întreba cum „mi-am permis” să-i asociez în felul acesta, însă adevărul este că sunt doi dintre scriitorii mei preferați, chiar dacă textele lor diferă mult. În concluzie, prefer să oscilez între clasici și scriitori contemporani, nu să mă axez doar pe una dintre variante.

4. Ce părere ai de cărțile interzise în anumite țări?

Nu-mi place deloc treaba asta. Vreau să spun, multe dintre cărțile interzise în alte țări se întâmplă să fie cărți chiar foarte bune care merită citite. Să vă dau câteva exemple de cărți care mie mi-au plăcut enorm (și care sunt interzise în unele țări): „Marele Gatsby” de F. Scott Fitzgerald sau „Jurnalul Annei Frank” de Anne Frank.

5. Consideri că limbajul vulgar, chiar și în exces, dintr-o operă este inadecvat?

Depinde. Nu judec o carte neapărat după limbaj (dacă este vulgar sau nu), ci după modul în care scriitorul se ajută de acel limbaj pentru a-și modela opera. „Malad” de Alexandru Voicescu este unul dintre exemplele pozitive; deși are un limbaj relativ vulgar, mi s-a părut un roman foarte, foarte bun!

6. Consideri scriitura comercială drept „literatură”?

Nu chiar. Sunt, într-adevăr, cărți comerciale bune, dar și multe altele care lasă de dorit. Cu siguranță, poate prind la public, însă asta nu înseamnă că scriitorul respectiv a scris „literatură”.

7. Ce așteptări ai avea de la editurile din România, date fiind publicațiile actuale (și tot mai dese)?

Faptul că se publică tot mai multe cărți și la noi (fie ele traduse sau scrise de autori români) nu poate decât să mă încânte. M-aș aștepta să continue cu publicatul și, dacă se poate, să publice cât mai mulți autori români, fiindcă e talent și la noi.

8. Crezi că publicul românesc este conservator atunci când, într-un roman, se discută despre probleme religioase, diferențe rasiale, homosexualitate, bisexualitate - subiecte tabu? Crezi că este pregătit publicul român să citească despre așa ceva?

Da, consider că este pregătit. Bineînțeles, nu toată lumea va fi capabilă să aprecieze o astfel de operă, însă nu văd de ce acest fapt ar putea fi un impediment pentru a publica așa ceva. Personal, sunt atrasă de astfel de probleme.. mai neabordate. De asemenea, pentru mine contează foarte mult felul de a scrie a respectivului scriitor și ceea ce transmite prin textul său.

9. Care consideri a fi cel mai critic punct la un roman pentru ca acesta să nu ți se pară bun?

Să fie clișeic. În momentul în care am dat de clișee lectura mea e deja compromisă; îmi displac prodund aceste așa-numite „clișee”. Sau se mai întâmplă ca subiectul respectiv să nu mă atragă la momentul respectiv, și-atunci renunț la acea carte, dar fără a o eticheta în vreun fel.

10. Care este autorul român care ți-a ajuns la suflet?

Simona Popescu (aș mai putea-o menționa și pe Chris Simion).

11. Din toate cărțile pe care le-ai citit, ce carte ai fi vrut s-o fi scris tu?

„Exuvii”
 de Simona Popescu. Iubesc cartea asta, m-am regăsit atât de mult în ea; cu siguranță cea mai bună pe care am citit-o anul acesta!

Atât cu întrebările primite, acum să vedem cui să dau mai departe această provocare. Având în vedere că marea majoritate a bloggerilor au făcut deja acest TAG, o să-mi fie puțin cam greu să selectez, dar să vedem... Iată lista blogurilor nominalizate:
  1. Ce te-a determinat să te apuci de blogging? Unde ai auzit pentru prima dată de asta?
  2. Cât de mult cheltui, în medie, pe cărți în fiecare lună?
  3. Ce carte/cărți ai recomanda oricui și oricând?
  4. Care este editura ta preferată și de ce?
  5. Dacă ai avea ocazia de a rescrie finalul unei cărți citite de tine, care ar fi aceea?
  6. Top 5 cărți citite anul acesta?
  7. Ți s-a întâmplat vreodată ca ecranizarea unei cărți să ți se pară mai bună decât cartea în sine? Dacă da, despre ecranizarea cărei cărți este vorba și ce te-a făcut să ajungi la această concluzie?
  8. Care sunt blogurile pe care le urmărești cel mai mult?
  9. Ce îți place cel mai bun la un blog de carte? Ai vreun tip de postare preferată?
  10. Cum consideri că ar trebui să arate o recenzie reușită?
  11. Preferi să citești dimineața devreme sau noaptea târziu? De ce?
În cazul în care nu aveți blog, vă invit să răspundeți acestor întrebări într-un comentariu (iar dacă vi se par prea multe, puteți să selectați voi câteva la care să-mi răspundeți). Eu vă aștept comentariile cu brațele deschise! Pot să vă spun că mie mi-a făcut plăcere să scriu această postare, deci cred că v-ar plăcea și vouă să răspundeți întrebărilor.

vineri, 7 august 2015

„Malad” de Alexandru Voicescu - Recenzie

Originală, surprinzătoare și misterioasă, „Malad” de Alexandru Voicescu este una dintre cărțile care nu a încetat să mă surprindă pe tot parcursul lecturii. Intrigi misterioase, situații neprevăzute, personaje bine determinate, toate adunate într-un singur roman, unul foarte bun.

Alexandru Voicescu a urmat studii juridice, completate în paralel cu o licență în antropologie culturală, susținută la Facultatea de Filosofie a Universității București. Frecventează cursurile de Master în publicitate la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și lucrează timp de 8 ani în advertising, pe poziții de art director, copywriter și creative director. În 2010, fondează editura Herg Benet, al cărei coordonator este și în prezent, supervizând publicarea a peste 150 de cărți de literatură română contemporană. „Malad” este romanul său de debut.

Drept să vă spun, am început lectura acestui roman fără mari așteptări deși, recunosc, descrierea de pe copertă m-a intrigat din prima. Dat fiind și faptul că am primit acest roman direct de la autor (căruia îi mulțumesc mult!) - am zis să o încep cât mai repede să vă cum mi se pare. Zis și făcut.

Am citit acest roman în nu mai mult de două zile și mi-a plăcut extrem de mult, pur și simplu și-a întrecut toate așteptările. Dar mai întâi să vă spun despre ce este vorba.

Romanul îl urmărește pe Andrei Marcus, art director român stabilit în Elveția, care, în timpul lansării unui produs al companiei high tech la care este angajat, exercită o atracție inexplicabilă față de desenul misterioasei Ioana. Aceasta dispare imediat după terminarea prezentării, însă, cu toate că nu o cunoaște, Andrei simte o legătură între cei doi, prin urmare este determinat să facă tot ce-i stă în putință pentru a da de urma Ioanei. 
În încercarea de a afla identitatea acestei femei, Andrei devine implicat în acțiunile unui grup de artiști dintr-o rețea cosmopolită. De aici lucrurile iau o întorsătură drastică: acuzat de crimă, Andrei se vede nevoit să fugă, să se ascundă; acesta, în doar câteva zile, descoperă că ceea ce știa despre el însuși este doar o mică parte din ceea ce este cu adevărat. Toate aceste întâmplări neprevăzute la care avea să ia parte îl poartă fără voia lui prin Praga, Lausanne, Milano și un sat izolat din Banatul sârbesc.

Un roman complex și plin de originalitate - cred că acestea ar fi cele mai potrivite cuvinte pentru a descrie acest roman. Nu cred că am mai citit vreodată un roman asemănător, care să abordeze o tematică atât de interesantă și fascinantă. 
În Malad, realitatea se întrepătrunde cu oniricul, ştiinţa cu alchimia, religia cu fanatismul, iar existenţa obiectivă se dovedeşte doar o umbră a unui alt substrat, mai adânc şi mai improbabil de conştientizat, unde moartea şi decadenţa sunt catalizatori reci ai destinului. În cele din urmă, iubirea poate să fie salvarea. Sau distrugerea, deopotrivă.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult au fost imaginile create de autor, imagini atât de bine conturate care, pe măsură ce mă adânceam în lecutră, mă făceau să mă întreb când și dacă avea să se oprească acest amalgam de imagini care mi se implantau în minte cu fiecare pagină citită. Pe lângă acest aspect, acțiunea mi s-a părut lucrată foarte bine, nimic pueril, vag, nicidecum clișeic sau superficial. Un debut minunat, iar în urma citirii acestui roman sincer vă spun că aș citi cred că orice altă carte semnată de Alexandru Voicescu chiar și fără să știu despre ce e vorba în respectiva carte, asta deoarece nu e vorba numai despre subiectul cărții în sine care m-a atras, ci de felul în care acest subiect a fost exploatat, felul cum autorul a modelat cuvintele după bunul plac, felul cum a aranjat evenimentele, cum a dat viață persoanjelor.

Bineînțeles, lucrurile nu sunt atât de clare la început, primele capitole chiar mi-au dat bătăi de cap deoarece nu înțelegeam mai nimic din ceea ce se întâmplă și de ce se întâmplă asta, însă pe măsură ce am avansat totul a devenit din ce în ce mai limpede și m-a intrigat din ce în ce mai mult.
Am selectat și câteva citate:
Nu, locul în care trăiam eu la acel capăt al adolescenței mele era mai mult decât un simplu coșmar, era firescul de zi cu zi transformat în groaza de a nu fi eu însămi, de a mă pierde în fiecare clipă în care mă căutam. Să simți că exiști în afară propriilor tale gânduri, și nu ai niciun control, ci doar te zbați să pui un picior înaintea altuia, rând pe rând, ca pe o sârmă întinsă între doi zgârie nori, însă fără capete, doar drum, asta e teribil.
Realitatea pe care o percepem noi ca oameni este doar un simulacru al unei realități superioare, un vis care conține doar urme de realitate. Lumea materială este o intoxicație, o punere în întuneric, iar trezirea se poate face doar în stare de somn profund, deoarece nu poate exista o trezire spirituală conștientă. 
„Malad” de Alexandru Voicescu, după părerea mea, este o lectură care merită din plin! V-o recomand cu cel mai mare drag! Este printre cele mai bune cărți contemporane scrise de autori români pe care le-am citit vreodată! O puteți comanda chiar acum de AICI, la o reducere frumoasă, iar transportul este gratuit.

Mulțumiri multe autorului pentru roman!

Editura Herg Benet
Nr. de pagini: 222
Anul apariţiei: 2015


Câștigătorul Premiului Pulitzer 2014, „Sticletele”, de Donna Tartt, va fi ecranizat

Al treilea roman al Donnei Tartt, Sticletele, a atras deja laudele criticilor, o serie de nominalizări și un Premiu Pulitzer. 
Achiziționarea drepturilor de ecranizare a cărții de către Warner Bros îi reconfirmă succesul.

Filmul va fi produs de Brett Ratner, regizorul filmelor de succes Ora de vârf, Dragonul Roșu și recentul blockbuster Hercules, alături de Brad Simpson, producătorul câștigătorului Premiului BAFTA din anul 2012, Jocurile foamei. 

Povestea adolescentului de 13 ani a cărui soartă se schimbă din cauza unei picturi misterioase din secolul al XVII-lea, dinamica acțiunii plasate în orașele New York, Las Vegas și Amsterdam, relația de dragoste desfășurată pe fundalul teribil al lumii interlope sunt elementele cheie ale unei adaptări cinematografice de succes. Donna Tartt a creat în Sticletele o scenă enormă de artă și violență, marcată de frumusețe pură și pierderi zguduitoare.

Scriitoarea americană în vârstă de 51 de ani a fost clasată de revista Time în top 100 cei mai influenți oameni din lume. Romanele ei, Istoria secretă, Micul prieten și recentul Sticletele sunt scrise la răstimp de câte un deceniu. Este timpul pe care Tartt și-l alocă construirii unor adevărate capodopere, confirmate de critici și cititori.  

joi, 6 august 2015

Citite în luna iulie

Salutări și bine v-am găsit la o nouă postare în care am să vă prezint cărțile citite luna trecută.

Adevărul e că nu am citit atât de mult pe cât m-aș fi așteptat, asta pentru că am intrat într-un fel de reading slump (adică pur și simplu nu simțeam acea chemare la lectură)... și-așa s-a scurs a doua jumătate a lunii.

Important e că mi-am revenit în fire și sunt gata să petrec o zi întreagă citind!

Cărțile pe care le-am parcurs în decursul lunii iulie 2015 sunt:

  1. „Extrem de tare și incredibil de aproape” de Jonathan Safran Foer. O carte foarte frumoasă care a reușit să-mi ajungă la suflet. Recenzia AICI.
  2. „Clopotul de sticlă” de Sylvia Plath. Un roman semi-autobiografic emoționant. Deși, dată fiind condiția Sylviei Plath și întâmplările prin care a trecut, mi-a făcut plăcere să fac cunoștință cu această latură a sa. Recenzia AICI.
  3. „Neamul Corbilor: Copiii întunericului” de Lavinia Călina. Un roman captivant care m-a surprins în mod plăcut. Recenzia AICI.
  4. „Malad” de Alexandru Voicescu. Un roman care, dincolo de limbajul ușor vulgar și „tineresc” de la început, s-a dovedit a fi o lectură superbă, pe care am adorat-o mai apoi. Recenzia AICI.
  5. „ghicește-mi, Păpușa” de Raluca Ciochină. Un volum în versuri destul de scurtuț, o lectură ușoasă și simpatică. Recenzia este scrisă pe site-ul GoodRead.ro și o puteți citi AICI.
  6. „Seara cântărețelor” de Lidia Jorge. O poveste copleșitoare despre prietenie, dragoste, devotament și sacrificiu. Recenzia curând.
Ei, cam acestea sunt cărțile pe care le-am citit eu în lune iulie.
Dar voi? Cum a fost luna iulie pentru voi în materie de cărți?