joi, 9 aprilie 2015

Recenzie „Biblioteca umbrelor” de Mikkel Birkegaard


sursă imagine: Libris
Anul apariției: 2011
Număr pagini: 504
Editură: POLIROM
Domeniu: Literatură universală


Despre carte..

Plin de mister și suspans, învăluit într‑o atmosferă ce amintește pe alocuri de abatia tenebroasa din Numele trandafirului, romanul Biblioteca umbrelor vorbește înainte de toate despre magia cărților și despre forța de seducție a lecturii. Ce se întâmplă însă când această forță de seducție este folosită în scopuri malefice? După moartea tatălui său, Jon Campelli – un tânăr avocat în plină ascensiune din Copenhaga – devine peste noapte proprietarul anticariatului Libri di Luca. Din acest mo­ment se trezește atras fără voie într‑o lume tainică, populată de societăți și organizații secrete înființate încă din Antichitate, ai căror membri sunt înzestrați cu puterea exceptională de-a influența lectura altora și de‑a da naștere unor povești minunate, dar în același timp de‑a manipula până la sinucidere și crimă.

Recenzie
Dragii mei cititori, dați-mi voie să vă prezint una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit anul acesta (2014). Știam, știam că această carte nu mă va dezamăgi și mă bucur enorm că mi-am făcut curaj în sfârșit de a citi ceea ce-mi doresc cu adevărat și de nu a mai amâna tocmai lecturarea cărților pe care vreau cel mai mult să le citesc. Dar nu de asta mă aflu aici, vă rog să mă iertați. Recenzia.
Pentru a vă introduce puțin în această lume prezentată pe parcursul acestor 504 pagini ale cărții, am să încep prin a vă spune câteva vorbe despre ceea ce se întâmplă în carte (nu dau spoilere, așa că puteți continua lectura).

Jon Campelli, un avocat tânăr ai cărui părinți sunt aproape absenți total din viața lui (mama lui murise cu mult timp în urmă, iar cu tatăl său – care trăia – nu păstra legătura datorită unor anumite motive – pe care le veți afla pe parcursul lecturii -) este sunat într-o zi de către un polițist care îl anunță de moartea tătălui său, Luca Campelli.
Dar aceasta nu este o moarte normală, ci cauzată de lecturarea unei noi cărți din anticariat.
Acesta din urmă este un bătrân a cărui viață s-a învârtit în jurul anticariatului pe care îl deținea, Libri di Luca, ajutat de Katherina, o tânără dislexică care își găsește un rol bine determinat în toată această povestire, și de Iversen, un bun prieten de-al lui.

Toți cei menționați mai sus sunt Lectori. Acești anumiți „lectori” se împart în două categorii: receptori și emițători. Luca și Iversen fac parte din categoria emițătorilor, aceștia având posibilitatea de a influența înțelegerea textului de către cineva atunci când citeau cu voce tare. Receptorii, în schimb, reprezintă un fel de magnet, astfel încât atunci când se află lângă persoane care citesc (în gând, nu cu voce tare), toate cuvintele citite de aceștia se revarsă precum râuri de cuvinte, fraze și idei asupra lor. Jon nu-și descoperise încă puterile, însă de îndată ce a avut ocazia de a se întâlni cu Katherina și Iversen, lucrurile au luat o întorsătură zdravănă, acesta nevenindu-i să creadă că toate acele lucuri erau cu adevărat reale - asta până când Katherina îi făcu o demonstrație.

Toate aceste lucruri, nu știu despre voi, dar pe mine m-au fascinat. O ficțiune atât de bine pusă la punct. Vă așteptați poate să fie ceva clișeic în toate aceste lucruri, însă nu este deloc așa, vă asigur.

Așadar, odată cu moartea tatălui său, Jon interacționează cu prietenii tatălui său de la anticariat și astfel se naște acțiunea romanului, acesta își descoperă adevăratele abilități, începe puțin câte puțin să pătrundă în trecutul său și să descopere cât de fascinant (sau nu) a fost. Descoperă cât de cunoscut, cât de preamărit îi este numele și de ce. Învață că, uneori, chiar viața îți poate sta sub semnul întrebării datorită unei cărți.

Imprevizibilă. Da, acesta e cuvântul potrivit. Suspans, mult, mult suspans, răsturnări de situații, persoanje pe care îți vine să le strângi de gât câteodată. O lectură ușoară, dar superbă. Citind, nu mai eram eu și cartea, era doar textul care mi se revărsa prin toată ființa, eram doar litere, cuvinte, fraze. Nu mai exista nimic, nimic în jurul meu decât asta. Povestea asta uimitoare care m-a purtat atât de departe și, Doamne, a fost atât de frumoasă această călătorie.

V-aș obliga să citiți această carte, însă e puțin peste măsura puterilor mele! Nu-mi ajung cuvintele să descriu cât de mult mi-a plăcut această carte! Iar, deoarece am împrumutat-o de la bibliotecă, cu siguranță va fi prima carte pe care mi-o voi cumpăra deoarece cartea asta trebuie să se afle pe rafturile bibliotecii mele!

Citate nu am selectat deoarece nu cred că aș fi avut ce să selectez, această carte trebuie pur și simplu savurată în întregime.

Dacă v-am convins să citiți această carte (și sper că am reușit măcar să vă stârnesc puțin interesul!), o puteți achiziționa de AICI, cu transport gratuit.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu