duminică, 17 mai 2015

„Te-aș recunoaște dintr-o mie” de Laura Lippman - Recenzie


Eliza Benedict duce o viață senină într-o casă din suburbii, alături de soţul ei şi de cei doi copii. Dar o scrisoare îi spulberă liniștea: „Ţi-am văzut fotografia într-o revistă. Sigur, între timp te-ai maturizat. Dar te-aş recunoaşte dintr-o mie.”
Un bărbat și un secret nemărturisit din trecut reapar în viața ei și îi amenință existența confortabilă. Dar Eliza ar face orice să-și apere liniștea și familia – chiar dacă aceasta înseamnă să retrăiască evenimentele unei veri terifiante și să scoată la iveală adevărul înfricoşător pe care l-a ţinut ascuns atâta timp.

„Te-aș recunoaște dintr-o mie” – acest titlu te poate face să te gândești la o frumoasă poveste de dragoste, însă nu totul este ceea ce pare, nu-i așa? Această carte se învârte în jurul acestui personaj masculin care a făcut multe greșeli și care a distrus viața multor tinere. Eliza Benedict a fost una dintre victimele sale. Dar se întâmplă atunci când ajungi la o vârstă, îți întemeiezi o familie și duci o viață fericită, dar dintr-o dată trecutul e cât pe ce să te prindă din urmă și să distrugă totul?

Ceea ce m-a atras de la bun început să citesc acest roman a fost însăși misterul în care a fost învăluit. Așa că am să scriu această recenzie fără să spun prea multe despre acțiunea cărții deoarece consider că un thriller trebuie să rămână învăluit în necunoscut.

Am găsit această carte un thriller bun, nu încape vorbă, însă nu unul formidabil. Cu singuranță nu este genul de roman care să te plictisească, ci îți este mai degrabă acel prieten de care nu te mai poți despărți până nu te asiguri că îți povestește tot, absolut tot. Este acel tren al cărui destinație ți-e necunoscută, însă totuși te simți constrâns să continui călătoria.

Ideea romanului nu este una proastă, ci din contră. Totuși, eu mă așteptam ca lucrurile să se termine altfel, cred că mă așteptam la mai mult din partea autoarei, la ceva mai WOW. Nu vreau să zăbovesc prea mult asupra finalului deoarece nu vreau să intru în astfel de discuții, per ansamblu pot spune că mi-a plăcut.

Limbajul folosit este unul foarte lejer, un limbaj în care nu te împiedici, care decurge repede și limpede. Am apreciat faptul că, deși am întâlnit pasaje descriptive cărora nu le-aș fi văzut locul acolo la momentul respectiv, autoarea a reușit să mă stimuleze cumva și a existat mereu ceva acolo, în mine, care îmi ordona să continui lectura.

Este genul de carte pe care o poți lua cu tine oriunde și care te prinde repede și pe care, chiar dacă nu o vei aprecia foarte mult, există o mare posibilitate să o citești doar ca să vezi cum decurg lucrurile. Bine, asta doar dacă ești la fel de curios/curioasă ca și mine. Având în vedere că am citit aproximativ 60 de pagini la școală, într-o singură zi, într-o clasă gălăgioasă și cu muzica urlându-mi prin cășți, puteți să mă credeți pe cuvânt! Unele cărți pur și simplu nu pot să le citesc doar în perfectă liniște, căci altfel nu sunt atentă și pierd ideea și sunt nevoită să reiau de nu-știu-câte ori aceeași frază. Aceasta nu este una dintre acele cărți. O lectură relaxantă, de un weekend, care se citește repede.
Eu îmi închei aici recenzia, însă pe tine, cel care citești asta, dacă am reușit să-ți stârnesc interesul, te invit pe site-ul editurii Litera, de unde poți achiziționa romanul (click AICI)!

Sau ai citit deja romanul? Atunci te aștept cu părere în secțiunea „Comentarii”.
După cum știți, îmi face plăcere să vorbesc despre cărți și să vă ascult și vouă părerea.

Nu în ultimul rând, mulțumesc mult editurii Litera pentru șansa de a citi acest roman!

Un comentariu: