Am spus mai sus că am împărțit cartea în două deoarece după lecturarea a 100 și ceva de pagini (din 200) am lăsat cartea să se odihnească în bibliotecă o bună bucată de timp până ce am cuprins-o iar între degete, acest fapt datorându-se unei mici ezitări, însă nu regret deloc că am terminat cartea, din contră, mă bucur.
Complexitatea emoțiilor acestui personaj m-a impresionat foarte mult și conștiinta acestuia m-a pus pe gânduri, acesta fiind nevoit să aleagă între respectarea datoriei lui față de stat și păstrarea respectului față de propria-i patrie deoarece aceste două opțiuni se excludeau reciproc. Confruntările interioare pe care acesta și le însușește sunt atât de profunde, arătându-se la începutul romanului brav, curajos și stăpân pe sine, însă aceste calități se dovedesc a fi o urmă a lașității și a orgoliului care-i stăpâneau sufletul. Era teama de a îndrepta lucrurile, de a le recunoaște măcar, teama de a fi cine ești. Pe parcursul lecturii acesta își lasă sufletul mânat de dragoste și își lasă în urmă lașitatea, dovedindu-și curajul încetând astfel să lupte contra conștiinței sale și arătând lumii întregi cine este, un român care-și poartă patria în suflet și care nu și-ar abandona-o pentru nimic pe lume.
Ar fi în zadar să intru în amănunte povestind cartea deoarece aș risca să spun lucruri care n-ar trebui spuse și cred că deja am spus destul, deși într-un mod destul de subtil.
N-aș putea recomanda această carte unui grup specific de cititori deoarece cred că ar trebui citită de oricine, reprezentând o lectură plăcută datorită modului în care este scrisă, aflându-se într-o lumină atât de caldă și de aproape de tine. Dacă luați această carte în mână, asigurați-vă doar că puteți să vă păstrați fideli personajului principal care merită pe deplin examinat, atât din punct de vedere spiritual, cât și moral.
Dacă ar fi să evaluez acest roman cap-coadă nota pe care i-aș acorda-o este 4/5 deoarece îl consider un roman bun, cu toate că este unul destul de diferit de restul și asta cred că îl face special.
Complexitatea emoțiilor acestui personaj m-a impresionat foarte mult și conștiinta acestuia m-a pus pe gânduri, acesta fiind nevoit să aleagă între respectarea datoriei lui față de stat și păstrarea respectului față de propria-i patrie deoarece aceste două opțiuni se excludeau reciproc. Confruntările interioare pe care acesta și le însușește sunt atât de profunde, arătându-se la începutul romanului brav, curajos și stăpân pe sine, însă aceste calități se dovedesc a fi o urmă a lașității și a orgoliului care-i stăpâneau sufletul. Era teama de a îndrepta lucrurile, de a le recunoaște măcar, teama de a fi cine ești. Pe parcursul lecturii acesta își lasă sufletul mânat de dragoste și își lasă în urmă lașitatea, dovedindu-și curajul încetând astfel să lupte contra conștiinței sale și arătând lumii întregi cine este, un român care-și poartă patria în suflet și care nu și-ar abandona-o pentru nimic pe lume.
Ar fi în zadar să intru în amănunte povestind cartea deoarece aș risca să spun lucruri care n-ar trebui spuse și cred că deja am spus destul, deși într-un mod destul de subtil.
N-aș putea recomanda această carte unui grup specific de cititori deoarece cred că ar trebui citită de oricine, reprezentând o lectură plăcută datorită modului în care este scrisă, aflându-se într-o lumină atât de caldă și de aproape de tine. Dacă luați această carte în mână, asigurați-vă doar că puteți să vă păstrați fideli personajului principal care merită pe deplin examinat, atât din punct de vedere spiritual, cât și moral.
Dacă ar fi să evaluez acest roman cap-coadă nota pe care i-aș acorda-o este 4/5 deoarece îl consider un roman bun, cu toate că este unul destul de diferit de restul și asta cred că îl face special.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu